LABUTA
Motanelul meu, Labuta,
Urmareste-o albinuta
Ce-a intrat, nitam, nisam,
In dulceata din borcan!
– Stai un pic sa ma socot:
Cum sa fac eu sa te scot
Iute, sa te scap cu viata
Din borcanul cu dulceata?!
Natafletul de motan
Vara capul in borcan
Si mustatile-si agata…
Stau lipite in dulceata!
Albinuta l-a-ntepat,
Acum este bosumflat
Si, pe nas c-o umflatura,
Fuge drept in batatura.
Miauna cu disperare:
– Ajutor, nasul ma doare!
Si se scarpina c-o laba…
– N-am putut sa-mi vad de treaba?!
Chibzuieste si socoate
Ce te-nvata-acum zicala:
Nu-ti baga nasul, mai, frate,
Unde nu iti fierbe oala!
TOBITA
Intr-un departat catun,
S-au nascut zece purcei
S-a-ntamplat chiar in Ajun…
Unu-i negru dintre ei!
– Gura mea-i ca o rotita
Si codita, inelus
Am un nume scurt: Tobita,
Zise negrul purcelus.
Fratiorii rad de el
Si ii spun: – Smoala-Tobita,
Esti sfrijit si mititel,
Cat un bob de neghinita!
– Mai ai si o stea in frunte,
Iar la gat, un clopotel!
Rade Tapul fara minte:
– Parca nu ai fi purcel!
Si-ncepu sa-l ia in coarne,
Sa-l invarta, mai apoi
Cat pe ce sa il rastoarne
Cu burtica in noroi!
Purcelusul, suparat
Fiindca e jignit in sine,
Se-adresa cam indignat:
– Tapule, vezi-ti de tine!
Stii, in viata bine-ti sade,
Chiar asa se si cuvine:
Sa-i tratezi precum se cade
Pe cei diferiti de tine!